Pentru mine, terapia eficientă arată ca trecerea de la explicație la explorare. Inseamnă că avem tendința să dorim să explicăm lucrurile, dar asta nu e suficient. În mod ideal, creăm o șansă reală de a încetini, observând ce se întâmplă de fapt în acest moment. Vrem să fie viu și nu teoretic. Ne uităm la o situație și spunem: „Oh, bine. Observ că când atunci cand vorbesc despre asta, chiar acum m-am încordat, chiar acum observ că devin confuz.” Îl explorăm cu adevărat, ceea ce se întâmplă, pe măsură ce apare. Acest lucru oferă o perspectivă mult mai clară asupra modului în care lucrăm și cum suntem conectați.